Articole de presa !!!

[Dan Iliescu]

PLURAL. Merce-desii

Sorin ALEXANDRESCU


Zilele trecute m-am dus si eu la mare, intr-un camping din Mamaia. Am stat la casuta, adica la camera. Minunat: totul nou, aer conditionat, televiziune – foarte util daca vrei sa umaresti cum se rastoarna opinia publica de la o imensa mila pentru sinistrati la o maligna curiozitate pentru demisia prim-ministrului –, frigider, loc de gratar etc. In fata o frumoasa pajiste, goala cind am ajuns eu. A doua zi dimineata, sa vezi si sa nu crezi: de-a dreapta si de-a stinga casutei, numai Mercedesuri, modele novissime. Mai incolo tot asa, pajistea dintre casute plina, caci fiecare acoperise iarba din fata usii cu dinsele; numai eu, pare-se, luasem in serios rugamintea fetei de la receptie sa las masina in parking astfel incit sa ne bucuram de natura pentru care, chipurile, venisem acolo.

Mai departe, corturi si rulote, tot asa, flancate de masinile respectivilor cortisti (nu stiu daca exista in romana recenta si cuvintul rulotisti; daca nu, as fi mindru sa-l introduc eu: este absolut necesar, dat fiind numarul rulotelor din campinguri). Eu, neavind rulota, caci nu am reusit nici-odata sa mi-o cumpar in Olanda, mi-am cumparat (diferite) corturi, drept care am tinut la zi evidenta modelelor si la obiectul cumparabil, si la cel inaccesibil. De aici, surpriza la Mamaia: si corturile – cu exceptia unora din Ungaria, dar cine se uita la alea, nu? – si rulotele erau de model
vechi si ultra-vechi, adica patrate, patate (inclusiv de rugina), murdarele, nu prea inalte, cu bete multe, putine cu bransament electric, majoritatea cu lampa cu petrol in fata, fara TV, ce sa mai vorbim de closet chimic sau aer conditionat (rulotele, deh). Acum eu care prin Italia priveam cu invidie, din cortul meu, tehnologia rulotelor germane, m-am dumirit abia tirziu ca ceea ce vedeam la Mamaia reprezenta „generatii“ vechi: toate erau deci de ocazie (mai pe romaneste, second-hand), dar cumparate recent.

Chiar corturile semanau induiosator cu „batrinul“ meu de acum vreo 15 ani: nici vorba de igloo-urile super, cu mai multe incaperi, super-izolate de caldura, ca si de frig, si cu bete integrate ca-l ridici in vreo jumate de ora, nu in doua ore, daca erai rapid (si eu nu eram). Puternica nostalgie care m-a cuprins s-a oprit brusc in fata unei probleme uluitoare: respectivii cortisti si rulotisti tot Mecedesuri aveau parcate alaturi, ori Scorpio ori alte minuni (pe unica strada a localitatii am vazut si doua Masserati, dintre care una decapotabila: o fi fost a lu’ Adrian Mutu, am zis, spre ironia prietenei mele, care mi-a atras pe drept atentia ca daca era a lu’ Mutu, era cu Mutu inauntru, or al de era inauntru nici vorba sa fi fost Mutu, da’ tu nici habar nu ai cum arata Mutu!). Cum, domne? Mutu sau nemutu, dar sa ai Mercedes si sa mergi la cort si mai ales la asa un cort? O teribila criza de identitate,
mi-am zis, ca la noi la Italia unde mergeam eu cu cortu’ si cu Nissanul meu de 15 ani (atunci avea numai vreo cinci-sase), eu eram singurul cortist care depasea 18 ani, spre uluiala receptiilor care nu stiau unde sa ma puna, ceilalti cortisti fiind mai ales minori cu cortul pe bicicleta sau pe vreo masinuta care cu greu s-ar fi putut tine de Dacia (a veche!).

Noi, cortistii, eram ingramaditi in vreun colt de camping – ceea ce mie imi placea, ca eram mai departe de gabinetti si vedeam si eu natura –, restul stabilimentului fiind impartit in spatii egale, cu gard viu, flori si fiecare cu bransamentul lui electric, astfel incit orice rulota lucea de lumina, desi fiecare Herr und Frau – copii nu aveau sau stateau separat, la cort – asculta muzica sau TV la casca, sa nu deranjeze pe herul si fraua de alaturi. Auzi, domne, sa nu-i deranjeze! Tara de nebuni, ca la noi, dimpotriva, deranjul e totul, dat fiind ca numai eu de la cort sau de la rulota te pot deranja pe tine de la camera: tu vrind-nevrind tragi usa dupa tine si eu nu te aud, pe cind tu nu numai ca ma auzi, dar auzindu-ma ma si vezi, vezi ca am cort sau rulota, nu ca tine, ba chiar si radio si TV portabil. Dar chiar si asa, mi-am zis iar, cum sa ai Mercedes nou-nout si rulota vechiuta? Foarte simplu, mi-a raspuns mai desteapta mea prietena, Mercedesul i-l vede toata lumea, rulota i-o vezi doar tu, putin ii pasa. Atunci mai e ceva, am prins eu glas, el se da mare cu o rulota sau cu un cort vechi, pentru ca eu nu am de nici unul. Interesant, zise ea. Eu venind la casuta, cu alte cuvinte, desi platesc mai mult decit el pe locul lui de cort, si mai platesc si la restaurant, in timp ce el isi frige gratis micul, eu, car’ va sa zica, sint considerat mai prapadit, ca eu vin la comun, iar el vine la locul lui privat, si il si ia apoi cu el. Opozitia semnificativa – „oh, la, la!“ – e intre ala care are – cort, rulota, radio etc. – si al de nu le are, nu intre al care plateste mai putin la receptie si al care plateste mai mult. O fi tot asa ca la Fisc, spuse ea visatoare.

Ba mai mult, m-am aprins eu. Mercedes, pronuntat in Germania cu t, vine de la „merce“, adica marfuri, in italiana, si „merce“-desi vrea sa zica „desi in marfuri“, adica oameni care vind si cumpara multe marfuri. La care ea a ris de asemenea etimologie si m-a lasat sa continuu fara sa-si mai bata capul cu contraargumente, astfel incit restul teoriei, de aici incolo, imi apartine numai mie, asa sa stiti. Or, astia desi in marfuri trebuie sa ne faca sa vedem cit sint de desi, si asta n-o pot face doar lasind sa le creasca burta – cum aud ca scrie unu la gazeta, vai de capu’ lui –, ci au nevoie si de uimirea noastra in fata faptului nemaiauzit ca ei au si rulota sau cort. Ca vorba ceea, noi de-abia ne invredniciram sa avem o casa in care sa stam, darmite sa mai avem si casa care sa vina dupa noi. Asa ca nu conteaza deloc ce model de cort ai, conteaza ca esti cortist, si cortist e numai cel cu Mercedes, ca numai el e des in marfuri.

Tu, daca vii cu cort mic la vreo Dacie, nici nu contezi, ca iesi din paradigma – „oh, la, la!“ –, conteaza numai cortistul des in marfuri si ceilalti, acortistii far’ de marfuri „de la camere“. Dar pe la Cinque Terre sau mai departe, pe Costa Malfitana, ai cu mari Mercedesuri se duc la vile sub sosea, pe deal coborind prin gradina in terase spre mare, ori la super-hoteluri, nici nu le trece prin minte sa mearga la camping, isi trimit acolo numai baietii sau nepotii sa vada cum e viata; ei stiu cum e. Stai sa intram noi in Europa, si ai sa vezi tu ce vila iti trintesc pe Costa aia a ta, auzii un glas.
Ma uitai imprejur. Nimeni. Ba da, un baiat si o fata, de vreo 16 ani fiecare, tocmai intrau in camping, pe jos, cu rucsacul in spinare. Taceau si rideau unul la altul. In doua minute au ridicat igloo-ul si au intrat inauntru. Iar eu am ridicat de jos, fericit in felul meu, cartea.

[Lorant Istvan]

Putem comenta si noi? Ca doar la asta ne pricepem cel mai bine.....eu, personal, îm-i permit sa spun doar atât:
Bizarr.... "limbaj de lemn" presarat cu savantisme amestecate cu tot felul de expresii triviale "latino-saxone".....
Ideile unei persoane a carei frustrari pot fi considerate chiar patologice......

[bigdaddy]

Dar bine se incadreaza in peisaj domnul ziarist

Un diamant in camping. Noroc de carte si de prietena (cea mai desteapta )ca mai poate refula. Altfel ar plimba cuiul pe caroseria de mertan.
Auzi, incultii astea sa nu mictioneze in bude chimice ca poporul italian, vai tu soro! La sapa de lemn am ajuns.

Eu de asta am nova de 9 ani sa se asorteze cu rulota de 19 sa nu jenez scriitorasii la orgoliu.
Anunt: Achizitionez amanta sa corespunda cu ansamblu de mai sus. precisez ca tinerele pensionare au prioritate.

Pasiunea pentru turism fie cu rulota sau cortul o pot avea si posesorii de cai si cei de magari .

[Lorant Istvan]

Vai scuze, acum citesc pe Wikipedia ca de fapt "domnul scriitor" (Profesor emerit la Universitatea din Amsterdam si profesor asociat la Universitatea Bucuresti, Centrul de Excelenta în Studiul Imaginii, pe care îl fondeaza în 2001 si al carui director este pîna în prezent.) e un disident olandez, care se întoarce în tara si se comporta ca si cum ar fi dupa un imens colaps material.....sau o nerealizare profesionala si materiala....din pacate asa gust lasa rândurile de mai sus scrise într-un limbaj, am chiar curajul sa spun, paranoic.....Nu si-a putut cumpara "rulota mult visata".....hahaha......la valoarea dânsului si la premiile stralucitei sale cariere (http://www.cesi.ro/info/cvs/s_alexandrescu.htm)...e de înteles.....
Ar fi mare pacat, ca asemenea persoane sa aiba credibilitate in vest, atunci când vorbesc despre România.... :? Daca cei de afara sunt un pic mai destepti, realizeaza repede, ca de fapt nici aceste persoane, nu sunt altele decât rodul prostiei, care exista oriunde, si la ei la fel ca si în aceasta tara.....

[Dan Iliescu]

http://www.cancan.ro/2007-07-20/Traiest ... ulota.html


Evadare. Un pasionat de turism isi petrece doua luni pe an intr-o rulota


Alexandra Nastase

Un bucurestean a gasit solutia ideala pentru a scapa de caldura si de aglomeratia din oras. Florin Dumitrache isi muta locuinta, doua luni pe an, intr-o rulota, dotata cu toate cele necesare pentru a-i asigura confortul unei camere de hotel de trei stele.
Pasiunea sa pentru acest tip de turism a inceput in urma cu mai bine de 15 ani, cand nu detinea o rulota personala, ci calatorea cu cea a unor prieteni. In urma cu un an, visul de a deveni proprietarul unei adevarate bijuterii de patru roti i s-a indeplinit, iar de atunci isi planifica timpul liber numai "pe drumuri". "In dotarile standard ale rulotei intra un dormitor, cu pat pe care pot sa il numesc matrimonial, o mica bucatarie cu frigider, aragaz si chiuveta, un grup sanitar cu W.C. ecologic, precum si o soba. Eu i-am adaugat si un boiler, care imi da posibilitatea sa am apa calda la orice ora din zi si din noapte si un cort care se ataseaza rulotei si ii dubleaza acesteia volumul", ne-a povestit bucuresteanul. Cu alte cuvinte, sase persoane pot fi "cazate" fara probleme in rulota si in "anexa" acesteia.

[Dan Iliescu]

Campinguri in Romania


http://www.klevertravel.ro/lifestyle/Ca ... mania.html




Am scris saptamana trecuta despre vacantele impreuna cu copiii si despre ideea de a pleca cu cortul sau cu rulota in vacanta.
Multi dintre voi ne-ati intrebat unde anume ati putea merge in Campinguri organizate in Romania.

Vacanta cu cortul iti da poate cea mai mare senzatie de libertate si aventura.Impreuna cu copiii, alaturi de prieteni, cu gasca sau doar alaturi de persoana iubita, o vacanta cu cortul este o experienta care merita traita macar o data in viata.

Cu cortul se poate campa oriunde ati gasit un loc frumos si potrivit. Aveti grija insa sa nu incalcati o proprietate privata. De asemenea este recomandat sa puneti cortul mai ales in zone in care mai sunt amplasate si alte corturi sau in zone in care aveti surse de apa si lemne de foc.

Insa in acest articol ne-am gandit sa punctam cateva dintre campingurile organizate din Romania. Atat pentru cei care pleaca cu cortul cat si pentru fericitii posesori de rulote.

Campingul 2 Mai este unul dintre cele mai bine amplasate si poate cel mai linistit camping de pe litoralul Marii Negre.

Suprafata nu este foarte mare dar amplasamentul linga plaja este aproape perfect.Grupul sanitar este relativ modest dar construit recent si foarte curat, fiind intretinut permanent.Aici puteati gasi pana de curand 10 chiuvete si oglinzi plus 8 dusuri si 12 cabine de toaleta.

Pe toata lungimea campingului se gasesc la distanta de 40 m stilpi de iluminat, dotati cu cite o cutie unde gasiti 12-15 prize pentru curentul electric.Aceasta este de fapt facilitatea ce ni s-a parut cu adevarat remarcabila. Pentru doar 3 roni pe zi (30.000 lei vechi) puteti folosi curent electric nelimitat!
Tarifele de campare sunt 4 roni pentru cortul mic, 8 roni pentru cel mare si aproximativ 10 roni de persoana/zi. Imaginati-va insa ce Paradis v-ati putea construi aici, chiar daca nu veniti cu rulota: Un cort mare, un frigider mic, o plita electrica si chiar un televizor. Toate alimentate cu numai 3 roni/zi. Un prieten viseaza sa isi aduca vara viitoare aici un aparat de aer conditionat portabil pe care sa si-l monteze in cort.

Vama Veche. La cativa kilometri de 2 Mai se gaseste celebra Vama Veche. Aici aveti de ales intre camparea in Marina Park, acolo unde va avea loc si STUFSTOCK-ul de anul acesta si Camparea direct pe plaja. Daca ne hotaram sa punem cortul direct pe plaja e bine de stiut ca, mai ales in week-end, oficiali ai administratiei locale vin sa colecteze 10 ron/zi de cort, desi inca pe placutele ce marcheaza Zona de Campare Nord este inscrisa suma de 3 ron/zi. Exista toalete si dusuri publice desi cu o taxa de 1 ron pentru intrarea la toaleta si de 5 ron pentru dusurile cu apa calda. Oficialitatile ar putea sa faca mai multe pentru a justifica colectarea taxei de campare insa nu putini sunt cei ce refuza sau evita sa o plateasca.
Experienta camparii direct pe plaja este de neuitat si de necomparat. Aici veti avea parte de vecini de toate felurile: de la pensionari nudisti care stau zeci de zile cu cortul pe plaja pana la tineri veniti in Vama pentru doua zile pentru a se bucura de libertatea inteleasa diferit de fiecare dintre ei. Aici veti putea campa langa un grup de hippioti sau langa un grup de punkeri, langa o familie cu copii sau langa o gasca de motociclisti. Cu cat veti pune cortul mai inspre Nord, spre Pescarie si 2 Mai cu atat veti avea parte de liniste si vecinatatea nudistilor si vamaiotilor de cursa lunga. Pe plaja, sub soare, cortul se transforma intr-o adevarata sauna de la ora 9 dimineata asa ca, dupa o prima baie, ar fi bine sa aveti pregatita o alternativa de relaxare in afara cortului, sub copertina, umbreluta sau sub soarele verii.
Va recomandam Vama Veche cea din timpul saptamanii in comparatie cu cea din week-end. Oamenii si spiritul Vamii sunt mai aproape de ce au fost o data mai ales in timpul saptamanii, cand Vamaiotii de ocazie sau de week-end au plecat din 'statiune'. Practic, Vama Veche se transforma in statiune aglomerata in week-end pentru a ne aminti in timpul saptamanii, si in capetele de sezon, de satul pescaresc ce a fost candva. Insa Vama Veche isi merita un articol dedicat in totalitate asa ca ne oprim aici astazi.

Un alt Camping foarte bine vazut si utilat de pe litoral este Campingul de la iesire din Mamaia spre Navodari:
Campingul G.P.M., situat in zona Nord a statiunii Mamaia la 5 de metri de plaja, va asteapta sa va bucurati de mare si soare intr-un spatiu de 5 ha care cuprinde mai tot din ceea ce-si poate dori un turist venit cu cortul sau rulota la odihna si agrement.
In campingul G.P.M. ai impresia ca ai intrat in gradina bunicilor cu iarba si flori,�cu alei pavate, care-ti poarta pasii spre plaja insorita, spre terasa restaurantului cu specific romanesc, spre magazinul cu o gama larga de produse alimentare, legume, fructe, cosmetice. Dupa plaja va puteti�bucura de un dus cu apa calda sau va puteti relaxa�pe terasa, in fata unei bauturi racoritoare, la umbra salciilor impreuna cu familia si prietenii.

Un alt Camping recomandat, de data aceasta la munte, este Campingul Darste din Brasov.
Aici veti gasi 80 de locuri pentru instalarea rulotelor.Printre facilitatile oferite sunt racordul la energia electrica,apa curenta si canalizarea.
Tot aici veti putea inchiria 8 bungalow-uri a cite doua locuri cu dus si grup sanitar propriu precum si� veti gasi un teren rezervat instalarii a circa 180 de corturi.
In camping mai exista si circa 100 casute din lemn a cite doua locuri.
Poti ajunge aici cu trenul. Daca mergi cu personalul cobori la Halta Timis si mergi pe jos 10 minute. Cu masina trebuie sa ajungi pe Calea Bucuresti 285, Brasov, jud. Brasov. Daca cumva nu merge site-ul puteti sa-i gasiti la tel. 0268-339967.

Alte Campinguri din Romania

1.Camping Aurel Vlaicu-jud.Hunedoara
http://www.campingaurelvlaicu.ro/

2.Camping Baile Felix-jud.Bihor
http://www.campingbailefelix.go.ro/


3.CampingBaileLipova-jud.Arad
http://www.baile.lipova.dntar.ro/

4.Camping Casa Alba - Bucharest in padure la Baneasa

5.Camping Vampirecamping - Bran / jud. Brasov
http://www.vampirecamping.com/

6.Camping Mustang - Eremitu / jud. Mures
http://www.mustangcamping.ro/

7.Camping Poarta Oilor - Garbova / jud. Alba
http://www.guest-house-urwegen.com/index.php

8.Camping Eldorado - Gilau / jud. Cluj
http://www.campingeldorado.com/

9.Camping S - Mamaia / jud. Constanta
http://www.camping-s.ro/

10.Camping Route Roemenie - Minis / jud. Arad
http://www.routeroemenie.nl/

11.Camping Calypso - Odorheiu Secuiesc / jud. Harghita
http://www.avestours.ro/

12.Camping Poieni - Sapanta / jud. Maramures
http://www.camping-poieni.ro/

13.Tourism Sighisoara - jud. Mures
http://www.sighisoara-tourism.com/

14.Camping Vass Kert - Sovata / jud. Mures
http://www.szovata.hu/

15.Camping Dara - Tranisu / jud. Cluj
http://www.campingroemenie.tk/

16.Camping CAMPERLAND .VALEA TROTUSULUI VA ASTEAPTA!
http://www.camperland.ro/

Unele siteuri sunt in reconstructie sau momentan nu pot fi accesate. Le-am prezentat in ideea ca in curand va vor putea fi utile si acestea.

Daca stiti si alte zone de campare care merita luate in calcul, va rugam sa ne scrieti. Lasati un comentariu, povestiti-ne despre experientele sau propunerile voastre legate de camping-uri in Romania.

Cu cortul sau rulota, vacanta in Camping este o vacanta care incepe sa castige adepti si in Romania. Cu ajutorul vostru vom putea aduna aici informatii utile oricarui turist dornic de aventura si libertate.

[Dan Iliescu]

Un oradean a deschis un centru de inchiriat rulote

http://www.hotnews.ro/pp_articol_2925-U ... rulote.htm


Te uiti la ea si, daca-ti place, o poti agata. Usor. Fara vorbaraie multa. O duci unde vrei si faci tot ce vrei cu ea. Nu costa mult, vreo 400.000 de lei pe noapte. Dupa ce te-ai saturat, o aduci inapoi de unde ai luat-o si o lasi altuia. S-o ia si el. Iar daca ti-a cazut cu tronc, o mai poti lua o data, ori chiar de mai multe ori. Doar e de inchiriat si e pentru fiecare.

Cine a spus ca romanu-i atat de inventiv ca stie sa faca bani din piatra seaca nu a gresit.

Primul roman care s-a gandit sa deschida o afacere dand in chirie case pe roti este un oradean care a infiintat primul campus din tara unde oricine poate sa-si aleaga o rulota cu care poate petrece un concediu oriunde doreste. Si asta la mai putin de o treime de pret fata de cel mai ieftin hotel din Romania.

Ideea

Adrian Vaida a vazut cam toata Europa. Dupa aproape trei ani de soferie la volanul unui camion de cursa lunga si zeci de trasee internationale parcurse pe soselele continentului, barbatul a avut ocazia sa cunoasca Occidentul cam sub toate aspectele lui.

Experienta acumulata si contactele stabilite cu oameni de afacere din strainatate i-au permis sa-si deschida propria afacere. In Romania. Este deja celebru in intreaga tara cu piticii si figurinele ornamentale pentru gradina, plantate in standul expozitional de la intrarea in Tileagd.

Piticii lui s-au vandut bine iar asta l-a ajutat sa se gandeasca la o a doua afacere.

?f?â??sZ?.žIdeea o aveam de multa vreme, insa nu am avut nici bani si nici curajul sa o pun in practica", spune Adi. ?f?â??sZ?.žAcum mi-am luat inima-n dinti si mi-am zis: <>. Daca in Occident afacerea merge struna si are o amploare atat de mare, trebuie sa prinda si la noi".

Curajosul oradean a cumparat mai multe rulote pentru camping, le-a adus in tara, le-a inmatriculat iar acum mai are putin pana sa dea zvon in targ ca inchiriaza case pe roti.

Pe bani marunti

Multi romani care vor sa-si petreaca o scurta vacanta intr-un periplu prin tara isi dramuiesc banii de concediu la sange. Adesea ?f?â??sZ?.žrup" de la gura, renuntand la o ciorba si o bere intr-un restaurant de mana a doua pentru o masa frugala din conserva, mancand ?f?â??sZ?.ždin cutit".

Si asta doar ca sa-si poata permite sa plateasca o mare parte din economiile de peste an pentru cazare la un hotel de mana a doua, unde, in sezon, un pat costa intre 500 si 700.000 de lei. Pe noapte.

Acum, datorita initiativei lui Adrian Vaida, bihorenii care au si masina si permis de conducere nu mai trebuie sa-si bata capul. Pot inchiria pe loc o rulota spatioasa dotata cu cam tot de ce au nevoie pentru un sejur decent si cu care isi pot petrece concediul unde le vine. Pe bani marunti.

Formalitatile sunt simple si nu dureaza mai mult de cateva minute.

In mare voga

Rulotele turistice, cunoscute in toata lumea drept ?f?â??sZ?.žcaravans", sunt la mare cautare in intreaga lume. Pe continentul american, nu doar cei care vor sa cutreiere tara-n lung si-n lat cauta astfel de vehicule.

Statisticile arata ca cel putin unu la o mie de americani locuiesc permanent in rulote, considerate ca fiind cele mai ieftine case, accesibile celor cu mijloace materiale mai mult decat modeste. In mai toate statele din SUA exista microcartiere de rulote, inchiriate celor fara adapost.

Moda unui altfel de agroturism, cu rulote, a prins in Europa inca din anii ?f?â??sZ?<?"70 iar ultimele doua decenii au insemnat o adevarata expansiune a acestui gen de turism. Existand cerere, si productia de rulote a cunoscut o insemnata crestere.

Tara care se lauda cu cea mai puternica industrie de acest gen este Germania care, doar la nivelul anului 2004, a vandut peste 165.000 de bucati. Gama de oferta este atat pentru buzunarele muncitorului de rand dintr-o tara occidentala, cat si pentru cei mai pretentiosi.

Din ultima categorie fac parte oameni cu bani multi care-si pot permite sa plateasca o camera la Hilton, intr-un lux inimaginabil pentru muritorul de rand dar si un pret pe masura, dar nu vor asta preferand o rulota de lux in care au parte de aceleasi conditii insa in mijlocul naturii.

O astfel de caravan, dotata cu baie cu cada, jacuzi, instalatie interioara de sonorizare si home cinema, antene parabolice si radiolocatoare prin satelit, etc., costa pe undeva pe la 100.000 de euro si e mare cat un autocar.

In Romania, turismul cu rulote se practica la scara redusa inca. In prezent, exista doar cateva firme care comercializeaza caravan, tractabile ori cu auto-propulsie, majoritatea second hand. Pentru ca romanul n-are bani si cumpara la mana a doua. Insa piata este in extindere.

Acesta este si principalul motiv pentru care oradeanul Adrian Vaida a devenit primul roman promotor al acestui gen de afacere.

Formalitati simple

Conditiile impuse pentru inchirierea unei rulote de camping sunt usor de indeplinit. Soferul masinii cu care va fi tractata trebuie sa aiba un minim de experienta la volan de un an de zile si sa depuna o garantie modica de 100 de euro pentru eventualele distrugeri provocate.

Banii sunt returnati dupa ce vehicolul a fost predat in aceeasi stare de functionare cum a fost preluat.

Si ieftine, si scumpe

Ca si industria de automobile, productia de rulote cunoaste o gama extrem de diversa de oferta. De la cele mai simple, dotate doar cu un minim de confort ?f?â??sZâ?,??" frigider, aragaz, toaleta proprie, sistem de iluminare si de incalzire pe gaz, pana la cele mai sofisticate. Preturile sunt pe masura pretentiilor.

Astfel, pretul unei rulote noi din gama cea mai de jos variaza intre 16.000 si 22.000 de euro.

In Romania, o rulota second hand se poate cumpara cu preturi intre 2.500 si 4.000 de euro. Una mai ieftina, pentru o familie cu un copil, este dotata chiar si cu terasa si sistem automat de incalzire si are o greutate intre 570 si 700 de kilograme.

Cea mai eleganta rulota de familie are insa in dotare si o mini-cada, boiler electric si dus. Preturile la o rulota scumpa pot urca insa pana la 6.000 de euro. Aceasta este gama de sus a modelelor second hand insa merita banii. Confortul oferit este, exceptand spatiul interior, al unei camere de hotel de doua stele.

Fiecare model este astfel conceput incat sa poata fi tractat de orice fel de masina care circula in Romania.

[Dan Iliescu]

Romanii au din ce in ce mai multe rulote

http://www.ziare.com/Romanii_au_din_ce_ ... 13463.html

08/08/2007

In primul semestru al acestui an, numarul rulotelor s-a dublat in comparatie cu aceeasi perioada a anului trecut, pentru ca tot mai multi romani aleg sa mearga in vacante cu rulota.

Principalii clienti ai caselor de vacanta pe roti sunt, in general, familiile numeroase, persoanele single, practice, care iubesc viata in aer liber si natura.

Importatorii de rulote de pe piata romaneasca au o oferta foarte bogata, pentru ca pun la dispozitie peste 50 de modele de rulote si autorulote. Pretul unei rulote porneste de la 11.780 de euro (fara TVA), iar o autorulota costa aproximativ 40.000 de euro (fara TVA).

Destinatiile preferate ale turistilor care calatoresc in rulota sunt Italia, Grecia si Franta.

[Dan Iliescu]

Sibiul fara camping

http://www.sibiul.ro/stiri-locale/sibiu ... ping/7026/

[29.06.2006] @ Sibianul

?Zn timp ce în Europa campingurile sunt foarte c&atilde;utate, Sibiul nu are nicio ofert&atilde; pentru turistii care vin cu cortul sau cu rulota. Singurele locuri de campare sunt la Cisn&atilde;dioara, Ocna Sibiului, Cârta sau în natur&atilde;, în locuri neamenajate, f&atilde;r&atilde; ap&atilde; cald&atilde; sau WC

Liniste, aer curat, iarb&atilde; verde, ciripit de p&atilde;s&atilde;rele. Minimul pe care si-l dorestefiecare într-un concediu cu cortul sau rulota. Multi dintre turistii români si cei str&atilde;ini caut&atilde; asa ceva. Pân&atilde; anul acesta, iubitorii de natur&atilde; veneau la Sibiu si petreceau câteva zile în rulote sau corturi în campingul din Dumbrav&atilde;. Acum îns&atilde;, ei sunt îndrumati pentru campare în p&atilde;durile din jurul orasului, pentru c&atilde; vechiul camping a fost închis si va fi redeschis abia vara viitoare.
Anul acesta, turistii care vin la Sibiu sau sunt doar în trecere prin oras sunt obligati s&atilde; se cazeze la hotel, chiar dac&atilde; au venit cu rulota sau preg&atilde;titi s&atilde; îsi instaleze cortul. si asta pentru c&atilde; vara aceasta Sibiul nu are niciun camping functional. Singura locatie de acest gen, cea din Dumbrava Sibiului, a fost închis&atilde; pentru renovare. "Campingul a fost închis, pentru c&atilde; i se va schimba locatia. Aceasta va fi amplasat&atilde; undeva în zona Motelului Dumbrava, câteva cl&atilde;diri de acolo vor fi d&atilde;râmate. Campingul, care va fi deschis undeva prin mai-iunie 2007, se va întinde pe o suprafat&atilde; de aproximativ 3.000 metri p&atilde;trati si va avea spatii pentru rulote, platforme. Va exista un grup sanitar, iar platformele vor fi conectate la curent electric", a declarat pentru SIBIANUL Ionut Strugaru, directorul Grand Hotel Dumbrava.

Trimisi în p&atilde;dure
Turistii care vin la Sibiu în dorinta de a petrece câteva zile în natur&atilde; ar trebui s&atilde; mai stea putin pe gânduri. si asta doar dac&atilde; îi deranjeaz&atilde; s&atilde; îsi aseze cortul undeva la marginea orasului, în p&atilde;dure f&atilde;r&atilde; minimul de confort. "Vin în continuare turisti care ne cer informatii despre campingurile din oras, iar noi suntem nevoiti s&atilde; îi trimitem la iarb&atilde; verde, pentru c&atilde; nu mai exist&atilde; un loc special amenajat. Conditiile de acolo sunt improprii - nu exist&atilde; canalizare, racordare la curent electric", spune Dragos Minea, consilier în cadrul Centrului de Informare pentru Turisti.

Solutii putine
Pentru turistii iubitori de natur&atilde; exist&atilde; totusi o rezolvare. Dac&atilde; Sibiul nu are momentan nici m&atilde;car un camping, în judet sunt totusi câteva. Unul dintre acestea ar fi complexul Ananas din Cisn&atilde;dioara, de altfel, singurul care are site pe Internet. Patronul locatiei, Michael Benöhr (foto), un cet&atilde;tean de origine german&atilde;, a venit în România hot&atilde;rât s&atilde; îsi deschid&atilde; o afacere. "Desi campingul functioneaz&atilde; doar de un an, am avut foarte multe cereri, majoritatea turistilor care au venit au fost cet&atilde;teni germani", spune el. Alte campinguri, cum ar fi cel de la Ocna Sibiului, Cârta sau Sebesul de Sus sunt si ele preg&atilde;tite s&atilde;-i primeasc&atilde; pe turistii aflati în tranzit, dar destul de departe de oras.

Campinguri occidentale
Campingurile din t&atilde;rile europene le ofer&atilde; conditii deosebite turistilor. Locatiile de acest gen au o suprafat&atilde; extins&atilde;, în care cei cazati au la dispozitie un restaurant, grupuri sanitare cu dusuri, locuri de joac&atilde; pentru copii. ?Zn plus, sunt deschise pe toat&atilde; perioada anului si beneficiaz&atilde; de paz&atilde; permanent&atilde;.
?Zn imediata apropiere a Venetiei, la câtiva kilometri, se afl&atilde; Venezia Camping Village. Turistii au la dispozitie bungalouri sau locuri de parcare pentru masini si rulote. Preturile sunt accesibile, iar conditiile excelente. Copiii pân&atilde; la 10 ani beneficiaz&atilde; de cazare gratuit&atilde;, iar în camping sunt bine primiti motociclistii si... animalele turistilor. Tot în Italia, lâng&atilde; Bologna, într-o zon&atilde; de dealuri si p&atilde;duri puteti campa pe doar câtiva zeci de euro pe noapte, cu tot meniul inclus: ap&atilde; clad&atilde;, restaurant deschis non-stop, racordare la curent electric.
Dac&atilde; ajungeti în zona Parisului, nu ar trebui ratat&atilde; o noapte în Campingul "Le Colombier". Preturile sunt accesibile, iar pentru zilele foarte c&atilde;lduroase exist&atilde; o piscin&atilde; de 25/12 metri. si pentru c&atilde; si campingurile sunt notate cu stele în functie de dot&atilde;ri, cel din Franta are la intrare câte 4.

Turismul viitorului
Cazarea în campinguri se pare c&atilde; va fi modalitatea cea mai bun&atilde; pentru turisti, si asta pentru c&atilde; tarifele în astfel de locatii sunt mult mai mici decât cele practicate de hoteluri. Campionatul Mondial de Fotbal din acest an a demonstrat deja acest lucru. Pe perioada Campionatului, o camer&atilde; la hotel, care în mod normal costa 167 de euro pe noapte, a ajuns la un pret de 1.294 de euro. Acest lucru nu i-a speriat pe turisti, pentru c&atilde; o mare parte dintre hotelurile germane a fost rezervat&atilde; în totalitate. Chiar si asa, rata de ocupare a camerelor de hotel este de doar 60%. ?Zn schimb, campingurile din Germania sunt arhipline. Fiecare dintre ele are peste 2.000 de locuri si au fost dotate cu ecrane de mari dimensiuni.

[Dan Iliescu]

News

News from date: Thu, 15 Jun 2006 Source: [Compact] http://www.compact.info.ro/

Casa transportabila pentru vacanta

Category: Turism

Daca vrei sa ai cazarea si confortul asigurate, oriunde ti-ai petrece vacanta, alege-ti o casa transportabila. Inedit - Casa mobila, de vacanta, este vedeta acestei veri si a facut deliciul Targului National de Turism. Miniapartamentul este, la prima vedere, o rulota mai mare, insa compartimentarea il face sa semene cu o locuinta la bloc, confort II-III. Are o suprafata de 22 mp, mobilata si utilata complet cu sufragerie, dormitoare, bucatarie si baie, iar pretul este de 20.000 de euro. Locuinta mobila are provenienta slovena si este o prezenta unica in Romania.

"Exact dupa aceasta tehnologie au fost fabricate pana acum rulote, insa proiectul a fost imbunatatit si s-a ajuns la aceasta casa de vacanta", ne-a precizat directorul Companiei RomCaravan, Nicolae Oiesdean. Prima instalare a casei este inclusa in pret, ea fiind transportabila numai cu platforma, intrucat nu are roti, precum o rulota obisnuita. Este dotata cu prize de racordare la retelele de apa, gaze si electricitate. In lipsa gazelor, o butelie obisnuita ii asigura o autonomie de cinci zile, insemnand asigurate caldura, apa calda si prepararea hranei la aragaz. Caldura este mentinuta in interiorul incaperii datorita panourilor sandwitch, izolate cu profil de plastic si injectie de spuma poliuretanica.

Sufrageria este mobilata cu coltar, masa, bar, masa tv, dulap, frigider, iar dormitoarele au in dotare si lampi de citit. Bucataria are un aragaz cu 4 ochiuri, hota, chiuveta simpla inox si frigider de 170+14 l cu congelator separat. Baia este asemanatoare cu a unui hotel, in sensul ca nu are cada, ci o cabina moderna de dus. Instalatia de aer conditionat este optionala si costa 650 euro.Producatorul asigura o garantie de 1 an la dotari si 5 ani impotriva infiltratiilor.


Caracteristici

Lungime: 7,99 m
Latime: 2,99 m
Inaltime: 3,19 m

Author: Ceciu Evelin

[Dan Iliescu]

Doi englezi au imaginat rulota viitorului
28 Iunie 2007 | de Marius Militaru si Costin Popescu

http://www.atac-online.ro/auto_/doi-eng ... ului_10809

Nu doar constructorii auto organizeaza concursuri de design pentru a descoperi noi linii si tendinte pentru formele automobilelor, ci si fabricantii de rulote vor sa stie cum vor evolua gusturile celor care au placerea de a pleca la drum, „cu casa-n spinare“.

Pasionatii de calatorii cu rulote agatate în spatele masinilor au de 100 de ani un club al lor. Cu ocazia sarbatoririi centenarului, Caravan Club a initiat un concurs de design la care au raspuns peste 300 de persoane provenind din domenii foarte variate. Organizatorii au primit schite din partea unor studenti la design, liceeni, arhitecti, designeri de interior si chiar din partea unui copil de sase ani. Au fost, evident, proiecte amuzante, precum unul trimis pe spatele unui plic, dar si altele extrem de detaliate, însotite de specificatiile tehnice, ba chiar, într-un caz, chiar si de un clip animat.

Juriul a fost compus din presedintele comisiei tehnice a clubului Caravan, Ted Holt, designerul Wayne Hemingway, directorul general al Consiliului national al clubului Caravan, Graham Beacom, profesorul Robert Kronenburg, seful Catedrei de arhitectura din Liverpool si Jason Rowe, seful departamentului de ingineria materialelor de la Lotus. Si pentru ca orice concurs are nevoie si de un premiu, nici de aceasta data nu s-a facut exceptie de la regula. Ba chiar, suma pusa în joc n-a fost deloc modesta, fiind vorba de un cec în valoare de 20.000 lire sterline (aproximativ 30.000 de euro), si, în plus, proiectul a fost realizat la nivel de prototip. ?Zn urma dezbaterilor, c&aring;stigatori au fost desemnati cuplul Paul Burchill, de la casa de arhitectura Stride Treglown, si Herve Delaby, freelancer în domeniul designului industrial si de interior. Exista oameni pentru care a pleca cu „casa-n spinare“ este un stil de viata. Pentru ei, si nu numai, a fost creat Cargo S.

Proiectul celor doi, botezat Cargo S a fost considerat cel mai complex si mai functional model de rulota, care a raspuns pe deplin la toate cerintele concursului. Burchill s-a ocupat de proiectarea interiorului, care are un aspect futurist, însa extrem de functional, iar Delaby este raspunzator pentru designul exterior, unul inovativ si foarte atractiv. Prototipul la scara 1:1 a fost construit de Bailey din Bristol, una dintre cele mai renumite firme constructoare de rulote din Marea Britanie.

Trebuie sa recunoastem ca, privind imaginile cu Cargo S, pofta de a pleca la drumetie creste. Arata foarte bine din exterior, iar pentru ca functionalitatea a fost unul dintre criteriile de participare la acest concurs, nu putem sa nu remarcam faptul ca realizatorii proiectului s-au descurcat extrem de bine si la acest capitol. Rulota are doua parti extensibile, una laterala, care, atunci când rulota este oprita ofera spatiul necesar pentru paturi, iar cea de-a doua, în spate, se poate transforma în veranda.

Mai mult, formele mobilierului din interior sunt moderne si rotunjite, iar prin amplasarea eficienta a diferitelor obiecte necesare unei rulote, designul interior lasa impresia unui spatiu generos. Portocaliul ales pentru materialele textile contrasteaza placut cu elementele care au un aspect de metal mat.

Pentru a asigura o independenta cât mai mare celor ce se îndeparteaza foarte mult de lumea civilizata, Cargo S a fost echipata si cu un set de panouri solare, care furnizeaza energia necesara unei calatorii mai lungi.

Din pacate, nu vom putea vedea prea curând pe strada un asemenea exemplar, deoarece niciun constructor de rulote nu si-a manifestat interesul pentru Cargo S. Nu au intrat însa zilele în sac si, mai mult ca sigur, în viitor va avea toate sansele sa fie produs în serie pentru ca are argumentele tehnologice, dar si pe cele legate de confortul necesar unei aventuri mai lungi.

[Dan Iliescu]

http://gltneamt.ngo.ro/ordin_61.htm


Emitent: Autoritatea Nationala pentru Turism
Ordin nr. 61 din 04/27/1999
aprobarea Normelor metodologice si a criteriilor privind clasificarea structurilor de primire turistice
Monitorul Oficial nr. 242 din 05/31/1999

Presedintele Autoritatii Nationale pentru Turism, in temeiul art. 6 din H.G. 601/1997 privind clasificarea structurilor de primire turistice, emite urmatorul ordin:



ANEXA 1.6.

CRITERII MINIME
privind clasificarea campingurilor, satelor de vacanta si a popasurilor turistice

Campingurile sunt structuri de primire turistice destinate sa asigure cazarea turistilor in corturi sau rulote, astfel amenajate incat sa permita acestora sa parcheze mijloacele de transport, sa isi pregateasca masa si sa beneficieze de celelalte servicii specifice acestor tipuri de unitati.
1. Amplasarea campingului trebuie sa fie facuta in locuri de interes turistic ferite de zgomot sau alte surse de poluare, precum si de elemente periculoase pentru sanatatea si securitatea turistilor.
2. Elementul de baza al campingului este parcela de campare, aceasta reprezentand o suprafata de teren bine delimitata si marcata, unde se poate parca mijlocul de transport si instala cortul sau rulota, asigurandu-se totodata suprafata libera necesara pentru miscarea si odihna a 4 turisti.
Totalitatea parcelelor de campare reprezinta suprafata de campare amenajata.
Capacitatea campingului se exprima in numar de locuri de campare si se determina prin inmultirea cu 4 a numarului parcelelor de campare, la care se adauga eventualele locuri de cazare in casute tip camping si/sau in bungalouri amplasate in incinta unitatii.
Casutele sunt spatii de cazare de dimensiuni reduse, realizate din lemn sau alte materiale similare, compuse, de regula, dintr-o camera si un mic antreu sau terasa si, uneori, dotate si cu grup sanitar propriu.
Distanta intre doua casute nu poate fi mai mica de 3 m, asigurandu-se totodata spatiul pentru parcarea unei masini.
Bungalourile amplasate in interiorul campingurilor se clasifica o data cu acestea, potrivit criteriilor specifice din prezentele norme.
La dimensionarea dotarilor si a instalatiilor din campinguri se va avea in vedere capacitatea totala de cazare a campingului.
Cel putin 15% din suprafata campingului trebuie sa fie plantata cu arbori sau arbusti. La campigurile de 3 si 4 stele vegetatia trebuie sa fie suficient de abundenta pentru a da o umbra confortabila si o ambianta agreabila.
Accesul la camping trebuie sa fie astfel conceput incat sa previna accidentele de circulatie in momentul intrarii si iesirii vehiculelor.
La campingurile de 3 si 4 stele caile de acces trebuie sa permita circulatia in ambele sensuri.
Reteaua de alei trebuie sa permita legatura dintre spatiile de campare-cazare si toate celelalte amenajari care asigura servicii (inclusiv cu terenurile pentru agrement).
3. Marimea campingurilor, amplasamentul, stilul constructiv si coloritul diverselor constructii din cadrul acestuia nu trebuie sa aduca nici un fel de prejudicii peisajului sau mediului inconjurator.
Toate campingurile trebuie sa aiba o imprejmuire care sa nu permita accesul in camping decat prin intrarile stabilite pentru turisti. Campingurile vor avea paza ziua si noaptea.
4. Alimentarea cu apa potabila trebuie asigurata prin racordarea la reteaua publica, iar in lipsa acesteia, prin realizarea de foraje proprii sau de alte lucrari de captare a unor izvoare din zona. Nu este permisa alimentarea cu apa din fantana neacoperita din care apa se scoate cu galeata sau cu alt mijloc similar.
Distanta dintre gurile de apa amplasate pe suprafata de campare nu trebuie sa fie mai mare de 100 m.
Alimentarea cu apa trebuie sa asigure pentru fiecare loc de campare-cazare (inclusiv pentru personal) minimum:
- 60 I/zi, din care 20 l apa calda, in campingurile de 3 si 4 stele;
- 50 l/zi in campingurile de 2 stele si 1 stea.
5. Grupurile sanitare comune trebuie sa fie amplasate cat mai central posibil, dar nu mai aproape de 20 m de cel mai apropiat spatiu de cazare (parcela, casuta sau bungalou) si nu mai departe de 100 m de cel mai indepartat spatiu de campare-cazare.
Pardoseala la grupurile sanitare si din spatiile amenajate pentru spalatul lenjeriei si, respectiv, pentru pregatirea mesei trebuie sa fie cel putin mozaicata, cu panta de scurgere corespunzatoare, pentru a fi usor de intretinul.
Lavoarele vor fi izolate intre ele cu paravan.
La campingurile de 4 stele compartimentul lavoarelor si al dusurilor trebuie sa fie separat de cel al cabinelor WC, iar fiecare cabina de dus va trebui sa cuprinda, separat de dusul propriu-zis, un compartiment pentru dezbracare-imbracare, echipat cu scaun, oglinda, policioara si cuier.
6. La toate cladirile existente ferestrele vor trebui sa fie astfel construite incat sa poata fi deschise pentru aerisire. De asemenea, acestea vor fi astfel realizate incat sa permita montarea cu usurinta a unor plase impotriva insectelor, la cererea turistilor.
7. Turistii cazati in casute si bungalouri beneficiaza de toate dotarile si instalatiile comune din cadrul campingurilor.
8. Casutele amplasate pe terenuri care nu permit si amenajarea unor spatii de campare (pentru montarea corturilor sau rulotelor) vor fi clasificate casute tip camping si vor dispune de dotari si servicii identice cu cele ale campingurilor de aceeasi categorie.
9. Casutele tip camping amplasate pe langa alte unitati de cazare sau de alimentatie pentru turism, ca spatii complementare, vor dispune de grup sanitar comun, compartimentat pe sexe, in constructie inchisa, cuprinzand:
- un lavoar la 30 de locuri:
- o cabina dus la 50 de locuri;
- o cabina WC la 30 de locuri.
Satul de vacanta este un ansamblu de cladiri, de regula vile sau bungalouri, amplasat intr-un perimetru bine delimitat, care asigura turistilor servicii de cazare, de alimentatie si o gama larga de prestatii turistice suplimentare (agrement, sportive, culturale etc.).
Amplasamentul trebuie sa asigure un microclimat favorabil, ferit de surse de poluare (zgomot, noxe etc.) si de alte elemente care ar putea pune in pericol securitatea si sanatatea turistilor.
Marimea satului de vacanta, amplasamentul, stilul constructiv si coloritul diverselor constructii din cadrul acestuia nu trebuie sa aduca nici un fel de prejudicii peisajului si mediului inconjurator.
Toate satele de vacanta vor avea o imprejmuire, accesul fiind dirijat si controlat.
La unitatile de 3 stele vegetatia trebuie sa fie abundenta pentru a crea o ambianta agreabila.
Suprafata spatiilor verzi si a celor destinate pentru agrement si odihna reprezinta minimum 25% din suprafata totala a satului de vacanta.
Dotarea cu echipamente, mobilier, obiecte de inventar si elemente constructive si functionale a structurilor de primire turistice din incinta satului de vacanta se realizeaza potrivlt criteriilor specifice stabilite prin prezentele norme pentru unitatile respective, tinandu-se seama de amplasamentul si de perioada de functionare a acestora (permanente sau sezoniere).
Majoritatea vilelor si a bungalourilor din satele de vacanta de 3 stele trebuie sa fie incadrate cel putin la aceasta categorie.
Popasul turistic reprezinta o structura de primire turistica de capacitate redusa, formata din casute si/sau bungalouri amplasate intr-un perimetru bine delimitat, care asigura servicii de cazare si alimentatie, precum si posibilitati de parcare auto.
Dotarea si serviciile aferente sunt identice cu ale campingurilor de aceeasi categorie, cu exceptia faptului ca popasurile turistice nu dispun de teren de campare pentru amplasarea corturilor si/sau a rulotelor.



CRITERII MINIME
pentru clasificarea campingurilor si a satelor de vacanta

Criterii/Stele

Campinguri categoria (4 / 3 / 2 / 1)
Sate de vacanta categoria (3 / 2)

Criterii generale
1. Firma:
- la intrare, din care sa rezulte denumirea si categoria / x / x / x / x / - / -
- luminoasa / - / - / - / - / x / x
2. Panouri cu schema campingului si a satului de vacanta, amplasate la loc vizibil (regulamentul de ordine interioara, alte informatii) / x / x / x / x / x / x
3. Cutie postala la intrare / x / x / x / x / x / x
4. Amenajarea terenurilor
- cat mai plane posibil, bine nivelate, acoperite cu gazon si sa permita o drenare rapida a apelor rezultate din ploi / x / x / x / x / x / x
5 Drumurile carosabile de acces la spatiile de cazare, parcele de campare, unitati de alimentatie etc.:
- asfaltate sau cu dale / x / x / - / - / x / -
- pietruite / - / - / x / x / - / x
6. Alei amenajate intre spatiile de cazare si cele de folosinta comuna:
- asfaltate sau cu dale / x / x / - / - / x / -
- pietruite / - / - / x / x / - / x
7. Iluminarea electrica cu intensitate:
- corespunzatoare in spatiile de cazare de folosinta comuna, inclusiv a parcelelor / x / x / x / x / x / x
- discreta a cailor de circulatie interioara / x / x / - / - / x / -
8. Prize pentru racordarea rulotelor la reteaua de alimentare cu energie electrica la ... % din parcele / 20 / 10 / 10 / - / - -/ -
9. Capacitatea de cazare sa fie de cel putin ... locuri / 80 / 60 / 20 / 12 / 100 / 70
10. Supratata minima a fiecarei parcele de campare (m2) / 100 / 80 / 80 / 80 / - / -
- numarul maxim de locuri la 1.000 m2 suprafata totala (parcele+alei+spatii verzi de agrement, cladid etc) / 20 / 24 / 28 / 32 / - / -
11. Ponderea minima din suprafata totala a spatiilor destinate drumurilor si aleilor interioare, zonelor de liniste si recreere, terenurilor de sport si agrement / 25% / 25% / 15% / 10% / 25% / 15%
12. Parcelele de campare sa fie:
- numerotate, ecranate cu garduri verzi sau cu alte materiale care asigurA o delimitare eficienta si estetica / x / x / - / - / --/ -
- numerotate si delimitate / - / - / x / x / - / -
13. Terenuri si sali pentru sport t agrement (tenis, minigolf, volei, fitness, buding, piscina, inclusiv bazine pentru copii), cel putin un numar de ... pentru fiecare categorie / 6 / 4 / 3 / 2 / 6 / 4
14. Gradinite cu spatii de joaca pentru copii / x / x / - / - / x / x
15. Spatii independente sau in incinta spatiilor de cazare pentru depozitarea si inchiderea echipamentelor, a materialelor sportive si de agrement / x / x / x / - / x / x
16. Spatiu pentru receptie / x / x / x / x / x
17. Spatii pentru administratie si de pastrare a valorilor, inclusiv a celor predate de turisti spre pastrare / x / x / x / x / x / x
18. Hol de primire / x / - / - / - / x / x
19. Locuinti pentru director / x / - / - / - / - / -
20. Magazii pentru lenjerie si materiale de intretinere / x / x / x / x / x / x
21. Oficiu pentru cameriste / x / x / x / x / x / x
22. Spatiu amenajat si dotat corespunzator pentru spalatul si calcatul lenjeriei si de catre turisti / x / x / x / x / -
23. Punct de prim ajutor, punct farmaceutc si spatiu pentru izolarea bolnavilor / x / x / x / x / x / x
24. Spatii comerciale pentru vanzarea produselor alimentare, a legumelor, fructelor si a produselor nealimentare (cosmetice, tigari, obiecte de artizanat, timbre, efecte postale, ziare, reviste, articole sportive etc.) / x / x / x / x / x / x
25. Una sau mai multe unitati de alimentatie / x / x / x / x / x / x
26. Spatii de parcare / x / x / - / - / x / x
27. Racord la reteaua publica de canalizare sau la mij loacele proprii de colectare si epurare / x / x / x / x / x / x
28. Pubele acoperite, lavabile, amplasate in locuri fixe adapostite, evacuarea resturilor menajere efectuandu-se zilnic / x / x / x / x / x / x
11 Alte criterii
- Directorul de camping sa detina brevet de turism la cele cu peste 100 de locuri de cazare / x / x / x / x / - / -
- Personalul de la receptie sa fie calificat si sa cunoasca una-doua limbi de circulatie intemationala / x / x / x / - / x / x
Servicii
- Telefon public (la 4 stele iin cabine fonoizolate) / x / x / x / x / x / x
Echipamente sanitare:
- Grup sanitar comun, compartimentat pe sexe, in constructie inchisa, cuprinzand:
- un lavoar la ... locuri, cu oglinzi si policioare / 10 / 20 / 25 / 30 / - / -
- o cabina de dus (inchisa) la ... persoane / 10 / 20 / 25 / 30 / - / -
- o cabina WC cu apa curenta la ... locuri femei / 20 / 20 / 30 / 30 / - / -
barbati / 15 / 15 / 20 / 20 / - / -
- un pisoar la ... locuri / 50 / 50 / 60 / 60 / - / -
- spalatoare pentru picioare, cate unu la fiecare grup sanitar / - / - / - / x / - / -
- un lavoar si un WC special pentru copii, separat pe sexe, la fiecare grup sanitar / x / x / - / - / - / -
- un lavoar si un WC pentru persoane cu handicap (la cele de peste 400 de locuri) / x / x / - / - / - / -
- Prize pentru barbierit, montate in spalatoarele pentru barbati la ... locuri / 50 / 50 / 50 / - / - / -
- Dotarea casutelor tip camping:
- pat cu saltea, husa de protectie, cearsaf de pat, pleduri - doua bucati/loc, cu cearsaf plic si perna infatata, numar maxim / - / 2 / 2 / 2 / - / -
- aplica in perete / - / x / x / x / - / -
- oglinda / - / x / x / x / - / -
- cuier de perete / - / x / x / x / - / -
- covoras, carpeta / - / x / x / x / - / -
- masuta / - / x / x / x / - / -

NOTA:
Unitatile de alimentatie vor fi de categorie similara cu cea a satului de vacanta, iar numarul de locuri la mese va fi cel putin egal cu capacitatea de cazare.