Re: Concediu in Europa 15.06-15.07 2012
Scris: 21 Iul 2012, 20:42
CONCEDIU 15.O7. – 15.O8.2012
Am pornit din Iasi in jurul orei 15, dupa ce s-a intors de la scoala Stefanel. Primul popas in acest concediu l-am facut la Peti, la Dej. Peti ne-a primit in gospodaria lui si ne-a oferit informatii foarte pretioase pentru voiajul nostru.
Asa ca, in loc sa ramanem 3 zile la Feliz, am trecut granite (pe la Bors) in Ungaria si la 65 km de aceasta, la Puspokladany am campat la Arnyas Thermal Camping. Surpriza a fost placuta deoarece , pe langa bazinele de apa termala si bazinul olimpic de inot am gasit si un lac in care se putea pescui si pe al carui mal ne-am organizat tabara. In acest camping (care are si casute) accesul in strand intra in pretul camparii. Ca pret, 2 adulti + 1 copil (12 ani) / 2 zile = 46 euro. Daca aveam forinti ieseam mai ieftin (schimbul valutar). Un bazin cu apa termala se afla chiar langa noi, in incinta campingului. Pentru oaza de liniste si frumusete, recomand acest camping cu toata caldura. Noi ne-am simtit excelent in aceasta locatie si sunt sigura ca vom reveni.











Pe 18.o6. am plecat spre Croatia, pe ruta Budapeste-Balaton (M7) si ne-am oprit chiar la granita, la Camping Thermal Letenye (tot la sugestia lui Peti). Un camping linistit, foarte curat, cu o bucatarie accesibila turistilor , dusuri, WC, curent electric , cu un bar de incinta care avea cam tot ce doreai (ceva mancare, bauturi racoritoare, bere, inghetata, etc.). Si aici, in afara bazinelor cu apa termala era si un bazin olimpic pentru inotatori. Aici, cu lectia invatata, am platit in forinti – 15.600.





Pe 20.06. am luat drumul Croatiei, spre insula Krk. Autostrada pana la Rijeka ne-a costat 22,50 euro iar taxa trecerii podului pe insula Krk, 13 euro (97,30 kuna) Au croatii niste drumuri…, halal de mama lor ! Dupa amiaza am ajuns in campingul Njivice, ne-am inregistrat la receptie dupa care un angajat ne-a condus la locul de campare (locuri stabilite inainte de sosirea noastra) unde ne-am intalnit cu familiile Parpaneata si Gigi Catalin. A doua zi a sosit si Dl. Alin Rus cu fiul sau Ovidiu (eram deja 4 echipaje din Romania). Sejurul rally-ului era 23.06. – 30.06.2012 dar noi am ajuns cu trei zile mai devreme. Cat am stat la Njivice am avut parte de o vreme splendida, de o mare cu o apa curata si destul de calda si de colegi admirabili.




































Pe 23.o6. am plecat, impreuna cu colegul Alin Rus si cu Ovi, in Slovenia, sa vizitam Postojna. De la Krk pana la Postojna sunt cam 115 km. Vizitarea pesterei Postojna ne-a umplut de uimire si admiratie. Totul era minunat.
Cand am iesit afara a durat ceva timp sa ne incalzim. Dupa ce am mancat o pizza, mare cat colacul… de salvare, am plecat sa vizitam castelul Predjama (la 9 km de Postojna), o constructie medievala prinsa in stanca muntelui, pe care am strabatut-o la pas si facand poze cu locuitorii castelului.
La intoarcere am intrat sa vizitam si pestera Skocjan cu parcul natural Rakov Skocjan dar nu am avut noroc. Ultimul grup plecase cu o ora inainte de sosirea noastra iar vizita dura in jur de 3 ore. Aceasta locatie a fost vizitata de familiile Parpaneata si Gigi Catalin. Sper sa puna ei poze. Spre seara, cand am revenit in camping, sosisera si ceilalti colegi din tara: Dl.Iliescu, Peti, Bandi, varul lui Bandi. Eram deja 7 echipaje din Romania.









Pe 24.o6. s-a facut deschiderea oficiala a intrunirii, la care toti participantii am imbracat tricourile imprimate de la organizatori si am defilat prin statiune pana in centru, in ritmul unei muzici traditionale. Pe faleza din centru au fost aranjate mese si am fost intampinati cu tuica, niste gogosele si multa mancare (scoici, spaghete, carnati), udata din belsug cu bere si vin. Orchestra ne-a incantat cu frumoase melodii iar mancarea si vinul a creat o atmosfera de petrecere cu multa voie buna. A fost o seara cu adevarat frumoasa unde, la doua mese, stransi unul langa altul, am incaput toate cele 7 echipaje romanesti.



Aproape in fiecare zi am iesit sa vizitam cat de cat insula. In portul Krk ne-am plimbat pe faleza, am mancat o pizza, am gasit un minisubmarin ancorat la cheu si am facut cateva mici cumparaturi.
In alta zi, impreuna cu Ovi, prietenul lui Stefanel si cu Dl.Rus am vizitat oraselul Kijac iar mai apoi oraselul Malinska
Cu o zi inainte de plecare am fost convocati pentru poza de grup la malul marii. Cred ca se pot distinge steagurile Romaniei, Ungariei, Cehiei, Sloveniei, Ucrainei, Germaniei si Italiei.
Pentru noi, care am stat 10 zile nu 7, pretul Rally Adria a fost de 290 euro (2 adulti si un copil).
Cum am avut ghinionul ca aerul conditionat de la masina sa dispara, nu am mai luat drumul Italiei. De la Krk am plecat, prin Lublijana, direct spre Klagenfurt, sa vizitam Minimundus. La un momentdat am lasat autostrada care merge la Villach si am traversat muntii, spre Ferach, Maria Rain, cu viteza II-a si chiar a I-a, dar am trecut N-am vazut indicatorul care ne interzicea accesul pe acest traseu. L-a vazut dl.Rus si ne-a spus la Minimundus.
Ne-am cazat la camping Reichmann, pe malul unui lac grozav, in care ne-am balacit pe saturate (http://www.camping-reichmann.at). Foarte frumoasa locatie, foarte curata dar putin cam scumpa. Am platit 2 adulti + l copil / 2 zile = 56,8o euro cazarea iar internetul separate 7 euro pentru 2 ore (enorm). In Ungaria internetul intra in pretul cazarii.
A doua zi am vizitat Minimundus (30 euro – billet de familie), ne-am reintalnit cu Dl.Rus si cu Ovi, am luat masa impreuna privind entuziasmati cladirile in miniatura. Am gasit si miniatura constructiei Curtea de Arges.










Pe 2.o7. am pornit spre Germania, unde Stefanel ardea de nerabdare sa ajunga la Legoland. In apropiere de Pocking am gasit un camping unde am inoptat pentru numai 10 euro, dupa care ne-am asternut iar la drum vre-o 320 km (Munchen-Augsburg-Gunzburg). Legoland-ul are propriul camping, de unde am facut rost si de biletele de intrare in parcul de distractii. Pentru 3 persoane – billete de intrare Legoland + doua nopti cazare = 134 euro. Aici am facut multe poze celor doi “copii” (Stefanel l-a angrenat pe bunicu in toate actiunile si nu a scapat decat seara tarziu), am admirat ingeniozitatea constructiilor din bucatele mici de lego ca si multimea de oameni care-si duc copiii intr-un parc de distractii.
















Pe 4.o7. am hotarat sa ne intoarcem spre casa si am stabilit sa ne cazam in Austria, la Linz. Nu ne-a reusit deoarece ne-a ajuns din urma furtuna care facuse ravagii in Germania, cerul s-a intunecat, autobanda era plina de crengi rupte din copaci si gheata – cum batuse grindina. Cum n-am avut chef sa ne cazam pe asa o ploaie am continuat drumul pana la Viena unde era senin. A doua zi am facut ceva cumparaturi la SCS si, pe la ora 14 am pornit spre Ungaria dupa un mic popas si la Pandorf. Seara pe la ora 20 am ajuns din nou la campingul termal Arnyas din Puspokladany unde am ramas, pentru odihna si relaxare, 4 zile.
Pe 8.o8. a, intrat in tara pe la vama Bors si, pentru ca nu mai fusesem in Apuseni de 35 de ani, am luat calea motilor. Ne-am oprit la Girda de Sus, la “Mama Uta” unde, pentru 20 ron /zi (internet, baie, WC) ne-am campat fara probleme. A doua zi, cu mic, cu mare, am coborat cele 275 de trepte pana la pestera. Frumos, foarte frumos, dar parca prea putin dupa ce vizitasem Postojna, unde am mers prin pestera 2 km pana la Muntele Mare, cu mocanita. Investitii masive, civilizatie, nu stiu, dar in afara de frumusetea stactitelor si stalagmitelor nimic nu se compara. Coborarea ca si urcarea este grea si alunecoasa, fara nici o siguranta (o simpla bara asigura protectia). Daca cineva de sus se impiedica si cade, tot grupul este in pericol. Grija fata de om, de turist, nu exista dar totusi se percepe o taxa de intrare de 7 roni (indiferent daca este adult sau copil).









In sfarsit, pe 10.o7. am pornit spre casa pe ruta Campeni-Turda-Tg.Mures-Reghin-Toplita, oprindu-ne la campingul “Ursulet” al prietenilor nostril de la Durau, loc de odihna si oaza de racoare la poalele Ceahlaului. Acesta fiind ultimul popas din frumoasa noastra vacanta, ne-am permis o relaxare totala. In 4 zile am facut doar doua iesiri : una pe malul lacului Bicaz si una la cascada Duruitoarea. In rest, soferul si stapanul casei a primit mancare, multa bere si a executat somn de voie.





Concediu s-a terminat.
Pe 15.o7., exact la o luna de cand am plecat, ne intorceam acasa, nu inainte de a intra si a face turul de onoare pe la manastirile Secu si Sihastria. Aici, puhoi de oameni cu masini, cu corturi, cu rulote, cu gratare fumegand la umbra padurii si riul Secu, curgand alene si racind berea pe caldura de afara.
Imi doresc din tot suftetul sa fim sanatosi si “la punga grosi” ca sa putem a ne bucura si de alte frumoase concedii in anii viitori.
Cu stima,
Violeta Popa
Am pornit din Iasi in jurul orei 15, dupa ce s-a intors de la scoala Stefanel. Primul popas in acest concediu l-am facut la Peti, la Dej. Peti ne-a primit in gospodaria lui si ne-a oferit informatii foarte pretioase pentru voiajul nostru.
Asa ca, in loc sa ramanem 3 zile la Feliz, am trecut granite (pe la Bors) in Ungaria si la 65 km de aceasta, la Puspokladany am campat la Arnyas Thermal Camping. Surpriza a fost placuta deoarece , pe langa bazinele de apa termala si bazinul olimpic de inot am gasit si un lac in care se putea pescui si pe al carui mal ne-am organizat tabara. In acest camping (care are si casute) accesul in strand intra in pretul camparii. Ca pret, 2 adulti + 1 copil (12 ani) / 2 zile = 46 euro. Daca aveam forinti ieseam mai ieftin (schimbul valutar). Un bazin cu apa termala se afla chiar langa noi, in incinta campingului. Pentru oaza de liniste si frumusete, recomand acest camping cu toata caldura. Noi ne-am simtit excelent in aceasta locatie si sunt sigura ca vom reveni.











Pe 18.o6. am plecat spre Croatia, pe ruta Budapeste-Balaton (M7) si ne-am oprit chiar la granita, la Camping Thermal Letenye (tot la sugestia lui Peti). Un camping linistit, foarte curat, cu o bucatarie accesibila turistilor , dusuri, WC, curent electric , cu un bar de incinta care avea cam tot ce doreai (ceva mancare, bauturi racoritoare, bere, inghetata, etc.). Si aici, in afara bazinelor cu apa termala era si un bazin olimpic pentru inotatori. Aici, cu lectia invatata, am platit in forinti – 15.600.





Pe 20.06. am luat drumul Croatiei, spre insula Krk. Autostrada pana la Rijeka ne-a costat 22,50 euro iar taxa trecerii podului pe insula Krk, 13 euro (97,30 kuna) Au croatii niste drumuri…, halal de mama lor ! Dupa amiaza am ajuns in campingul Njivice, ne-am inregistrat la receptie dupa care un angajat ne-a condus la locul de campare (locuri stabilite inainte de sosirea noastra) unde ne-am intalnit cu familiile Parpaneata si Gigi Catalin. A doua zi a sosit si Dl. Alin Rus cu fiul sau Ovidiu (eram deja 4 echipaje din Romania). Sejurul rally-ului era 23.06. – 30.06.2012 dar noi am ajuns cu trei zile mai devreme. Cat am stat la Njivice am avut parte de o vreme splendida, de o mare cu o apa curata si destul de calda si de colegi admirabili.




































Pe 23.o6. am plecat, impreuna cu colegul Alin Rus si cu Ovi, in Slovenia, sa vizitam Postojna. De la Krk pana la Postojna sunt cam 115 km. Vizitarea pesterei Postojna ne-a umplut de uimire si admiratie. Totul era minunat.
Cand am iesit afara a durat ceva timp sa ne incalzim. Dupa ce am mancat o pizza, mare cat colacul… de salvare, am plecat sa vizitam castelul Predjama (la 9 km de Postojna), o constructie medievala prinsa in stanca muntelui, pe care am strabatut-o la pas si facand poze cu locuitorii castelului.
La intoarcere am intrat sa vizitam si pestera Skocjan cu parcul natural Rakov Skocjan dar nu am avut noroc. Ultimul grup plecase cu o ora inainte de sosirea noastra iar vizita dura in jur de 3 ore. Aceasta locatie a fost vizitata de familiile Parpaneata si Gigi Catalin. Sper sa puna ei poze. Spre seara, cand am revenit in camping, sosisera si ceilalti colegi din tara: Dl.Iliescu, Peti, Bandi, varul lui Bandi. Eram deja 7 echipaje din Romania.









Pe 24.o6. s-a facut deschiderea oficiala a intrunirii, la care toti participantii am imbracat tricourile imprimate de la organizatori si am defilat prin statiune pana in centru, in ritmul unei muzici traditionale. Pe faleza din centru au fost aranjate mese si am fost intampinati cu tuica, niste gogosele si multa mancare (scoici, spaghete, carnati), udata din belsug cu bere si vin. Orchestra ne-a incantat cu frumoase melodii iar mancarea si vinul a creat o atmosfera de petrecere cu multa voie buna. A fost o seara cu adevarat frumoasa unde, la doua mese, stransi unul langa altul, am incaput toate cele 7 echipaje romanesti.



Aproape in fiecare zi am iesit sa vizitam cat de cat insula. In portul Krk ne-am plimbat pe faleza, am mancat o pizza, am gasit un minisubmarin ancorat la cheu si am facut cateva mici cumparaturi.
In alta zi, impreuna cu Ovi, prietenul lui Stefanel si cu Dl.Rus am vizitat oraselul Kijac iar mai apoi oraselul Malinska
Cu o zi inainte de plecare am fost convocati pentru poza de grup la malul marii. Cred ca se pot distinge steagurile Romaniei, Ungariei, Cehiei, Sloveniei, Ucrainei, Germaniei si Italiei.
Pentru noi, care am stat 10 zile nu 7, pretul Rally Adria a fost de 290 euro (2 adulti si un copil).
Cum am avut ghinionul ca aerul conditionat de la masina sa dispara, nu am mai luat drumul Italiei. De la Krk am plecat, prin Lublijana, direct spre Klagenfurt, sa vizitam Minimundus. La un momentdat am lasat autostrada care merge la Villach si am traversat muntii, spre Ferach, Maria Rain, cu viteza II-a si chiar a I-a, dar am trecut N-am vazut indicatorul care ne interzicea accesul pe acest traseu. L-a vazut dl.Rus si ne-a spus la Minimundus.
Ne-am cazat la camping Reichmann, pe malul unui lac grozav, in care ne-am balacit pe saturate (http://www.camping-reichmann.at). Foarte frumoasa locatie, foarte curata dar putin cam scumpa. Am platit 2 adulti + l copil / 2 zile = 56,8o euro cazarea iar internetul separate 7 euro pentru 2 ore (enorm). In Ungaria internetul intra in pretul cazarii.
A doua zi am vizitat Minimundus (30 euro – billet de familie), ne-am reintalnit cu Dl.Rus si cu Ovi, am luat masa impreuna privind entuziasmati cladirile in miniatura. Am gasit si miniatura constructiei Curtea de Arges.










Pe 2.o7. am pornit spre Germania, unde Stefanel ardea de nerabdare sa ajunga la Legoland. In apropiere de Pocking am gasit un camping unde am inoptat pentru numai 10 euro, dupa care ne-am asternut iar la drum vre-o 320 km (Munchen-Augsburg-Gunzburg). Legoland-ul are propriul camping, de unde am facut rost si de biletele de intrare in parcul de distractii. Pentru 3 persoane – billete de intrare Legoland + doua nopti cazare = 134 euro. Aici am facut multe poze celor doi “copii” (Stefanel l-a angrenat pe bunicu in toate actiunile si nu a scapat decat seara tarziu), am admirat ingeniozitatea constructiilor din bucatele mici de lego ca si multimea de oameni care-si duc copiii intr-un parc de distractii.
















Pe 4.o7. am hotarat sa ne intoarcem spre casa si am stabilit sa ne cazam in Austria, la Linz. Nu ne-a reusit deoarece ne-a ajuns din urma furtuna care facuse ravagii in Germania, cerul s-a intunecat, autobanda era plina de crengi rupte din copaci si gheata – cum batuse grindina. Cum n-am avut chef sa ne cazam pe asa o ploaie am continuat drumul pana la Viena unde era senin. A doua zi am facut ceva cumparaturi la SCS si, pe la ora 14 am pornit spre Ungaria dupa un mic popas si la Pandorf. Seara pe la ora 20 am ajuns din nou la campingul termal Arnyas din Puspokladany unde am ramas, pentru odihna si relaxare, 4 zile.
Pe 8.o8. a, intrat in tara pe la vama Bors si, pentru ca nu mai fusesem in Apuseni de 35 de ani, am luat calea motilor. Ne-am oprit la Girda de Sus, la “Mama Uta” unde, pentru 20 ron /zi (internet, baie, WC) ne-am campat fara probleme. A doua zi, cu mic, cu mare, am coborat cele 275 de trepte pana la pestera. Frumos, foarte frumos, dar parca prea putin dupa ce vizitasem Postojna, unde am mers prin pestera 2 km pana la Muntele Mare, cu mocanita. Investitii masive, civilizatie, nu stiu, dar in afara de frumusetea stactitelor si stalagmitelor nimic nu se compara. Coborarea ca si urcarea este grea si alunecoasa, fara nici o siguranta (o simpla bara asigura protectia). Daca cineva de sus se impiedica si cade, tot grupul este in pericol. Grija fata de om, de turist, nu exista dar totusi se percepe o taxa de intrare de 7 roni (indiferent daca este adult sau copil).









In sfarsit, pe 10.o7. am pornit spre casa pe ruta Campeni-Turda-Tg.Mures-Reghin-Toplita, oprindu-ne la campingul “Ursulet” al prietenilor nostril de la Durau, loc de odihna si oaza de racoare la poalele Ceahlaului. Acesta fiind ultimul popas din frumoasa noastra vacanta, ne-am permis o relaxare totala. In 4 zile am facut doar doua iesiri : una pe malul lacului Bicaz si una la cascada Duruitoarea. In rest, soferul si stapanul casei a primit mancare, multa bere si a executat somn de voie.





Concediu s-a terminat.
Pe 15.o7., exact la o luna de cand am plecat, ne intorceam acasa, nu inainte de a intra si a face turul de onoare pe la manastirile Secu si Sihastria. Aici, puhoi de oameni cu masini, cu corturi, cu rulote, cu gratare fumegand la umbra padurii si riul Secu, curgand alene si racind berea pe caldura de afara.
Imi doresc din tot suftetul sa fim sanatosi si “la punga grosi” ca sa putem a ne bucura si de alte frumoase concedii in anii viitori.
Cu stima,
Violeta Popa