Off-camping Ariniș (lângă Gura Humorului) – PRIMA IEȘIRE CU

[Florin Smolnicki]

30 mai 2015

După o noapte agitată – nu dormisem deloc bine gândindu-mă că a doua zi voi face prima mea ieșire cu rulota – am mers la părinții mei să iau rulota.
Nu țin rulota acasă pentru că nu am loc în curte. Rulota stă la părinții mei care locuiesc la doi km depărtare de mine.
Așadar, am plecat la părinții mei, după ce am pus cele trebuincioase în mașină.
Am găsit rulota în regulă. Cu o zi înainte am dat cu aspiratorul, am șters praful, am pus la punct ultimile amănunte. Așa fac întotdeauna când plec de acasă cu rulota. În fine, am pus la geamul din spate-stânga STEAGUL ROMÂNIEI, am agățat rulota de mașină și am plecat la drum. Era o zi superbă de primăvară. O căldură plăcută făcea ca totul să dea o strălucire aparte soarelui de primăvară. Nu vă pot spune cât de bucuroși erau băieții mei și cum mai săreau în mașină. Se mișca destul de tare mașina.

Doresc să subliniez faptul că a fost singura dată când am știut să-i spun tatei încotro merg (poza 1). Tata mă întreabă de fiecare dată când plec de acasă de la el, unde, în ce zonă merg. În general nu știu încotro merg. Pur și simplu plec de acasă cu rulota, și, în mașină, discut cu soția și cu copiii unde să campăm. Nu e acesta un lucru minunat? Pleci de acasă și nici măcar nu știi încotro mergi. Dar, până la urmă, ce importanță are încotro mergi? Important este că pleci de acasă, că faci o ieșire și încerci să te simți cât mai bine.
Întreaga călătorie a decurs normal, fără incidente. Toți eram bucuroși că ieșim de acasă și vom petrece momente de neuitat – departe de casă. Zona în care am făcut prima ieșire se află la aproximativ 35 de km de Suceava, aprox 40 de km de acasă. Arinișul este un complex de agrement care se află pe marginea stângă a râului Moldova, situat în parcul cu același nume, lângă orașul Gura Humorului. La locul unde am campat se ajunge în felul următor: se ajunge mai întâi în Gura Humorului – în cazul meu, dinspre Suceava – se traversează întreg orașul, apoi, la ieșirea din oraș se face la stânga, spre Mănăstirea Voroneț. Se traversează calea ferată, apoi podul peste râul Moldova și se face imediat la stânga, după pod. Zona respectivă, datorită faptului că e situată în apropierea complexului Ariniș, poartă inclusiv aceeași denumire. Este un spațiu situat în lunca Moldovei, pajiștea are o întindere foarte mare, este un spațiu larg care deschide priveliști superbe. Te lasă fără respirație.
După ce am făcut la stânga – imediat ce am trecut peste podul de pe Moldova – mă gândeam unde să campez. Răspunsul a venit în câteva secunde. Am văzut o rulotă deja campată, așa că am mai virat încă o dată la stânga și m-am îndreptat spre locul de campare. Pe cine credeți că am întâlnit? Un vechi, drag și bun prieten din Suceava. Era venit acolo cu familia și părinții lui. Am oprit, am campat și am rămas acolo (poza 2, 3). Nu vă pot descrie ce bucuroși eram toți.
Băiatul meu mai mare își luase de acasă cărțile de școală pentru a-și scrie temele (poza 4, 5). În pauzele scurte, după ce scria, se juca puțin cu zmeul (poza 6). Toată lumea era ocupată cu câte ceva. Soția mea citea, iar băiatul cel mic era ocupat cu volanul mașinii (poza 7). Eu făceam fotografii și apoi am fost la pensiunea din imagine și am adus apă (poza 8). Foarte de treabă doamna administrator de la pensiune. Ne-a dat apă, am mai vorbit cu ea despre una, despre alta. Mi-a făcut plăcere să o cunosc.
Și așa, și tot așa, și oto șaa, ... nici nu am știut când ziua s-a dus încet, încet la culcare. Era destul de întuneric, când am auzit pe cineva bătând la ușă. Cine credeți că era? Ionuț, prietenul meu rulotist. Îmi adusese niște tochitură, proaspăt făcută, fierbinte. O bunătate! Am împărțit-o imediat cu ceilalți membri ai echipajului. Delicioasă! Nu vă mai povestesc nimic despre tochitură... ca să nu leșinați... cea mai bună tochitură se mănâncă doar în Bucovina.
Încă de dimineață, când am ajuns la locul campării, am văzut o mulțime de oameni care tot cărau lemne ca să facă un foc de tabără. Seara, pe la ora 22, 30 a fost aprins focul de tabără. Eu i-am întrebat pe oameni, încă din timpul zilei, dacă pot veni seara, să stau și eu la foc, să mă uit puțin. Binențeles că oamenii mi-au spus că pot veni, ba, chiar mai mult, am văzut că s-au bucurat sincer că vreau să vin. Ei erau mai mulți, un grup compact. Așadar, am mers la întrunirea cea mare, în jurul focului. Toți s-au bucurat că am mers la ei. Mi-au oferit tot ce se poate oferi: bere, țuică, pălincă, vin, ș. a. m. d. Am refuzat pt. că nu am vrut să amestec beuturile (lor, cu ale mele....). M-am simțit foarte bine, alături de ei. M-au acceptat foarte repede în grupul lor. Am discutat cu ei, am spus glume, eram unul de-al lor. Focul dădea o căldurică foarte plăcută care mă învăluia în aerul rece al nopții și care parcă încerca să facă o delimitare între rece și cald, între întuneric și lumină (poza 9). Am stat ceva timp acolo, apoi am mers la culcare pentru ca să fiu fit a doua zi, adică pe
31 mai
Ziua a început cu servirea micului dejun (poza 10). În timp ce luam micul dejun, am observat că se aduceau din nou lemne de pe albia râului, pentru încă un foc. Mi s-a părut foarte distractiv faptul că acei oameni pe care îi vedeți în imagine (poza 11), cântau fel de fel de cântece, în timp ce cărau lemnele petru foc.
După ce am servit micul dejun și ne-am distrat cu cântecele celor ce cărau lemne, am plecat la slujba de hram a Bisericii din Gura Humorului. A fost frumos. Am participat la întreaga slujbă, am făcut poze (poza 12, 13, 14), și apoi ne-am întors la „căsuța noastră”.
Ajunși „acasă”, am pregătit prânzul: felul I, felul II și desert (poza 15, 16). Am avut tare multă baftă că, tocmai la sfârșitul mesei, a apărut un domn cu o dronă. Vă puteți ușor închipui că cei mici ai mei au lăsat masa imediat și pe noi (poza 17, 18), și au fugit la domnul cu telecomanda dronei. Au început să-l bombardeze pe bietul domn, cu tot felul de întrebări. Șansa acelui domn a fost că i s-au terminat bateriile la dronă și a trebuit să plece acasă.
După acest eveniment, Ionuț, prietenul meu de suflet a plecat acasă. Băieții mei l-au însoțit și petrecut, făcându-i semn cu mâinile și țopăind fericiți pe lângă rulotă și mașină (poza 19). Ulterior am observat că așa fac de fiecare dată când vreun prieten rulotist pleacă, cu întregul echipaj spre casă. Acesta e felul copiilor mei de a-și lua la revedere. Noi am mai stat acolo până după amiază (poza 20). A fost o ieșire minunată. Ne-am simțit foarte liberi și fericiți. Problema a fost că ai noștri copii erau disperați la plecare. Erau foarte supărați, triști, disperați că plecăm acasă. Ca să-i liniștesc, le-am promis că vom mai veni, că vom mai face astfel de ieșiri.
M-am ținut cu adevărat de cuvânt.

Acum, la finalul relatării mele, vă adresez o întrebare:
Spuneți-mi, cu mâna pe inimă dacă nu e frumoasă, superbă, minunată, magnifică Bucovina? Un loc binecuvântat, un colț de rai.

V-am prezentat doar o mică parte din minunata mea Bucovina. Dragi colegi, voi, doar voi aveți dreptul să mă judecați.
Dacă v-a plăcut relatarea mea, vă pot prezenta și alte locuri unde am fost anul acesta.

Cu respect,

Florin

[Florin Smolnicki]

continuare poze

[Valentin Busca]

Vacantele le-am petrecut acolo la bunici in Solca ,matusa este la Humor iar alte rude la Manastire .Cacica . In vara am renovat casa bunicilor,iar ultima vizita in minunata Bucovina am facut-o in octombrie. Pentru cei din sudul tarii este greu sa ajunga pina acolo . In schimb sunt foarte multi straini ce viziteaza zona. Eram cu camperul in curte si cum se vedea din strada ,au oprit niste belgieni si intrebau de un camping in zona. bucuros le-am explicat ca in zona se poate campa off . Le-am aratat ca pot sta in parcul de vis a vis la vechea cabana unde cindva se putea bea bere de SOLCA. A doua zi au mers si au vizitat biserica din localitate ,ctitoria lui Tomsa Voda si au schimbat locul de campare pe malul riului .Pe drumul ce duce la Pietrele Muierii niste "pietre " cu forme atit de bizar modelate in gresii ,la adapostul carora ,conform legendelor - se ascundeau femeile satelor din jur in momente de restriste.
Raspunsul la a ta intrebare este DA. Imi cer iertare ca am scris aici dar m-am lasat purtat de amintirile legate de Arinis de dulcea Bucovina ,mirosul tocineilor cu smintina, chisca cu hrisca , si gustul popenchilor ( ghebe ) cu mustei sau al hribilor.

[Relu Deliu]

Felicitari, o spui frumos, asa ca incanta-ne cu povestirile tale.

[Florin Smolnicki]

Relule, eu mi-am propus să descriu toate ieșirile mele din acest an. Am rulotă din aprilie 2015. Dacă îmi vor cere colegii să le mai prezint restul locațiilor, o voi face. Dacă nu, nu. M-aș bucura dacă m-ar întreba colegii despre zonele de aici, din județul Suceava. Am mai fost în această vară la Mănăstirea Voroneț, la Pietrele Doamnei, la Moldovița. Peste tot, off-camping. Ar fi multe de povestit...

[Ciprian Rosca]

Florin,pe acest forum, nu te opreste nimeni sa postezi despre iesirile tale.Chiar suntem curiosi si te asteptam la intalnirile organizate de ClubRV.

[Suveges Iosif]

Eu chiar sunt interesat

[Relu Deliu]

Pentru ca povestești frumos și-ți place, fă un topic " Povestiri din Bucovina" și ajută-ne să trecem iarna mai ușor.

[Lupu Ciprian]

Felicitari Florin !

Stiu locul, mi l-a aratat Ionut Irimia a carei rulota m-am bucurat s-o recunosc in foto 2 si respectiv 3 :)

Am fost si eu pe acolo anu' trecut.

In afara de Jeremy , il ai in zona si pe Vasilica Popovici ( membru ClubRV) care este baiat "de comitet" , :)
locuieste in Paltinoasa ( langa Gura Humorului ) .

Ne place cum scrii si ne bucuram pt. ca ai avut rabdarea si placerea de a posta cu amanunte...

Te rog sa continui cu subiecte separate si locuri ! :)

Bucovina este cea mai frumoasa parte a Romaniei , in opinia mea , iar oamenii din Bucovina prin felul lor de a fi , sporesc valoarea locului ...

Asteptam cu interes postarile tale ...

[Florin Smolnicki]

Mulțumesc mult, Cipriane!
M-ai impresionat până la lacrimi.
Iubesc la nebunie acest colț de tară minunat!
Sunt un om care a străbătut în lung și-n lat aproape toată România.
Știu că ai fost prin Bucovina. Am văzut și pozele pe care le-ai postat, și prezentarea făcută. MII DE MULȚUMIRI!
Cred și sunt convins că ți-a plăcut aici, la noi.
Fiind vorba despre Ionuț: chiar el mi-a adus tochitura în aceea seară...
Delicios... Hmmm... Mă opresc aici.
Copiii s-au simțit atunci foarte bine. S-au împrietenit cu tatăl lui Ionuț. Au mers împreună la râu, au jucat fotbal.
După aceea, de fiecare dată când ieșeam cu rulota, copiii mei mă tot întrebau de Ionuț și de tatăl lui Ionuț - „Nea Petrică”.
Da, voi scrie și despre alte ieșiri.
Chiar acum scriu despre a doua mea (dublă) ieșire. După ce vei citi relatarea, vei înțelege de ce „dublă”.
Mii de mulțumiri că mi-ai spus de colegul de la Păltinoasa.
Îl voi implica și pe el, ca și pe Ionuț, în toate ieșirile mele.
Chiar azi voi lua legătura cu el.
Știi deja cum vreau să sărbătorim Ziua Națională a României, deci bănuiești de ce vreau să-l sun și pe Vasilică...

O rugăminte: cum pot restrânge poza mea de la avatar. Am încercat și nu reușesc.

O zi frumoasă în continuare,

Florin


Edit admin ( Lupu Ciprian ) - ti-am trimis pe mail foto redimensionat pt avatar

[Adrian Rosu]

Salut Florin,
Se stie ca multi vor sa viziteze Bucovina cu manastirile ei, si ar fi bine daca tot cunosti zona sa punctezi aici locurile offcamping din Bucovina pe unde se poate campa. In felul asta cei ce vor sa faca turul manastirilor vor fi mult ajutati cu topicul tau.
Stima.

[David Eugen]

Salut Florin!
Ma bucur pentru trairile tale rulotistice, implicit ale familiei tale!
Felicitari pentru tot ce ai spus si scris aici!Tine-o tot asa!