Drumul este acelasi, asa cum il stim de ani de zile.. Mie personal nu mi s-a parut chiar de speriat, iar cu rabdare, dupa nici o ora de mers, se ajunge in capatul forestierului.
Pentru a ajunge intr-o locatie ca asta trebuie sa suportam si consecintele deplasarii. Daca ar fi fost asfalt, nu cred ca eram doar doua echipaje in acea zona de nota maxima
Poze









Ca de obicei am fost inconjurati de diverse "vietuitoare", ciini, vaci, porci chiar si magarusi, de care scapi nu prea usor. Camparea linga stina inseamna acceptarea tuturor prietenilor :)
A fost bine si am scapat ok, pentru ca ne-am inarmat cu piine din timp, stiind situatia iar in final, am avut si eu cu cine sa beau o bere rece, se poate vedea in fotografiile de mai jos.








De aceasta data, am campat putin mai sus ca de obicei, pentru ca poienita preferata era ocupata. Locul mi s-a parut excelent cu dezavantajul ca soarele isi face aparitia mai tirziu.



Vom reveni la poalele Pietrii Craiului, chiar daca acei 13-14 km se parcurg intr-o ora. Plaiul Foii ramine pentru noi o locatie superba si ideala mai ales cind sint acele zile caniculare...
.