Asa cum am promis in topic-ul de prezentare dorim sa impartasim cu voi, cateva impresii si imagini din mini-concediul nostru, inceput la Sovata - bai, camping “Stana de Valeâ€Â, abia la plecare am descoperit camping-ul “Vasskertâ€Âdin orasul Sovata, care este intr-adevar la alt nivel, decat cel cu care suntem noi obisnuiti in Romania. Acolo am vizitat salina Praid (la 6 km distanta de Sovata) si am mai facut cateva drumetii printre care am vazut si partia de ski “Alunis†care nu se ridica la cine-stie-ce standarde!
Asadar : Camping “Stana de Vale†din Sovata - Bai:
-preturi: 10 RON Rulota +masina/ zi, 8 RON persoana/zi, curent inclus, copii sub 10 ani gratuit!
- dotari: toalete relativ curate, loc amenajat pt spalat vase, dusuri cu apa calda non – stop!
- plusuri: curatenie, linistite, umbra, aerisit - in sensul ca nu era inghesuiala - .
- minusuri: lipsa unui loc amenajat pt foc si gratar, am vazut ca unii isi faceau cafeaua dimineata la foc, trebuia sa fim atenti in permanenta sa nu ne afumam rulota..
La plecare am descoperit camping-ul “Vasskert†si am intrat sa facem cateva poze…
- pretul intr-adevar era dublu fata de cel platit de noi, in schimb ai bucatarie complet utilata, grup sanitar impecabil, loc amenajat pt gratar, separeuri pt parcat rulota – camper – cort, un camping intr-adevar frumos, ingrijit, plin de flori!
- minus aici: esti practic in oras, nu chiar la sosea, dar…cine vrea sa scape de oras, nu stiu daca acolo se poate deconecta complet….
Am continuat aventura spre Lacul Rosu – Cheile Bicazului, stiam de pe forum ca acolo nu exista camping-uri amenajate si ne-am pregatit psihic si fizic pentru off !
Totusi, in cautarea locului ideal, intreband in stanga si in dreapta, am oprit la marginea soselei si am vazut o vila aparent parasita “Raza Soarelui†,am urcat sa vedem care e situatia acolo… …ne-a intampinat Nea Andrei, un paznic care, urma sa aflam ulterior ca traieste de multi acolo…l-am intrebat daca putem campa acolo si eventual sa ne dea curent, a ezitat initial, dar i-am spus ca-i “platim†ceva, dupa care a fost imediat de acord…Am vrut sa stam initial 1 zi, dar asa de mult ne-a placut incat am petrecut acolo 3 zile minunate.
Am facut diverse trasee si activitati cu juniorii din dotare:
Am urcat la Balconul de Piatra si am vazut Lacul Rosu by night – superb!
Cu un efort minim si cu putina vointa poti sa fii un spectator tacut deasupra Cheilor Bicazului. Pe Suhardul Mic exista un punct de belvedere de unde poti sa admiri in liniste frumusetile ascunse ale Cheilor Bicazului. De aici poti sa vezi cum soseaua trece printre zidurile uriase ale muntelui alaturi de raul Bicaz sau locul de unde incep Cheile Bicajelului si Drumul Surducului. Totodata, ti se deschide in fata ochilor Valea Bicajelului cu frumoasele pensiunile construite in stil traditional din lemn sau piatra, Suhardul Mare, varful Hasmasul Mare, forma pe care o are Lacul Rosu in a carui luciu se oglindeste soarele, dar si stancile pline de legende din masivul Ceahlau.
Traseul de drumetie spre Suhardul Mic este marcat cu triunghi albastru si are o lungime de 3 km. Poteca este amenajata si usor accesibila astfel incat in maxim o ora poti sa ajungi cu usurinta pe platoul de pe Suhardul Mic (1344,5 m) si sa admiri frumusetea Cheilor Bicazului.
.
Ne-am dat cu barca pe Lacul Rosu – o experienta frumoasa pt copii!
Unul dintre cele mai spectaculoase trasee de drumetie din Cheile Bicazului incepe la Piatra Altarului: acea stanca imensa cu o cruce in varf. Traseul de drumetie trece prin canionul Laposului, un afluent de stanga a paraului Bicaz..
Dupa un scurt urcus abrupt ajungi la primele cascade create de paraul Lapos. Tocmai datorita acestor cascade, traseul are un potential fotografic deosebit. Deci daca sunteti pasionati de fotografie, luati-va trepiedul si mergeti in canionul Laposului pentru a fotografia aceste cascade.
Cararea urca usor pana la un punct de belvedere. De aici cobori iarasi langa paraul Lapos si treci pe langa ultima portiune a canionului si anume pe langa Piatra Bardos. Bineinteles ca si acest punct al traseului de drumetie te indeamna sa fotografiezi apele involburate sau peretii verticali de stanca.
Iesind din canion, cararea te va duce in sus, catre fanariile ce tin de satul Barnadu, o comunitate izolata din spatele Cheilor Bicazului. Traseul coteste la stanga si urca dealul golas pana sus pe saua Cupas de unde poti admira varfurile Suhardul Mare, Suhardul Mic si Hasmasul Mare.
Efortul pe care il faci pentru a parcurge acest traseu de drumetie din Cheile Bicazului se va merita din plin datorita nenumaratelor cascade de pe paraul Lapos si a privelistii din saua Cupas. Durata de parcurgere este intre 3 si 4 ore.
De mancat am mancat la terasele amenajate de langa Lacul Rosu, foarte ieftin, rapid si bun!
In continuare am ajuns la Durau, din pacate am gresit drumul si am urcat prin Izvorul Muntelui..un drum asfaltat, dar stricat …am flat ulterior ca era “scurtaturaâ€Â, care nu prea este scurtatura din cauza starii drumului…trebuia sa ocolim Lacul Bicaz, prin Poiana Teiului si sa urcam pe un drum ceva mai lung, dar perfect dpdv al asfaltului.
Oricum am uitat de suparare cand am ajuns in Durau si am vazut Ceahlaul, in toata splendoarea lui…si am gasit relativ repede si un camping care din nou ne-a placut foarte mult.
Este vorba de camping “Leon†din Durau. Sunt niste oameni foarte ospitalieri, la inceput drum! Camping-ul este dotat cu apa calda la dusuri, toalete curate, loc amenjat pt spalat vase, curent, liniste, umbra de brad, curat…cu vedere spre Muntele Imparat.Din nou am simtit si aici lipsa unui loc amenajat pt gratar, dar la cat de obositi am fost, nici asta nu ne-a mai deranjat…
Preturi 30 RON/zi:rulota,masina, curent, 2 adulti + 1 copil taxat!
Legendele pietrelor din masivul Ceahlau sunt la fel de celebre ca si muntele in sine. Formele ciudate pe care stancile le-au capatat de-alungul vremii au dat nastere la numeroase legende ce alimenteaza imaginatia turistilor si aura mistica din jurul muntelui Ceahlau. Exact ca „un urias cu fruntea-n soare†Ceahlaul asteapta calm pe toti cei ce vor sa descopere aceste legende, sa vada pietrele cu forme ciudate si sa simta bucuria de a fi pe varf.
Bineinteles ca am escaladat Ceahlaul…Nu cred ca voi gasi cuvinte potrivite, pentru a descrie maretia si splendoarea acestui munte sacru si ce sentimente m-au navalit ajungand sus.
Oricum traseul ales a fost greu…am fost cu copiii dupa noi si in total am facut 10 ore, oboseala a fost mare, mai ales pentru copii! Aici gasiti descrierea traseului…
http://www.viziteazaneamt.ro/2010/08/tr ... ca-dochia/
Obositi fizic, dar odihniti psihic…ne-am intors spre casa, mai “bogatiâ€Â, mai fericiti si mai plini de asteptare a unei noi aventuri…
Multumim ca ne-ati citit povestea…concediului nostru si speram sa va fie de ajutor!
Las pozele sa vorbeasca…